Yacare by Luis Sepulveda

Yacare by Luis Sepulveda

Author:Luis Sepulveda
Language: eng
Format: mobi
Tags: ro
Published: 2010-09-17T21:00:00+00:00


Vânătorul solitar

- Presupun că detectivul va rămâne la sol, nu? murmură pilotul elicopterului.

Chielli îl privi cu dispreţ şi, scoţându-şi din gură trabucul, se întoarse cu spatele, oferind privirii partea din dos a anatomiei sale. Se îndreptă apoi spre turnul în ruină. Contreras îi arăta cu degetul ceva pe jos lui Arpaia.

- E mai mult decât o simplă presimţire, domnule comisar. Prima dată când am venit aici, am văzut păsări moarte în iarbă şi mi-am închipuit că era opera câinilor sau a puştii portarului. După aceea, uitându-mă la turn, am fost surprins că n-am zărit nici o şopârlă. Pe zidurile casei sunt câteva, dar aici nu. O ruină fără şopârle?

- E cu neputinţă să te caţeri în turn fără scară, comentă Arpaia.

- Probabil că pentru noi e imposibil. Dar un individ care-a învăţat să se urce în copaci înainte să înveţe să meargă poate fi agil ca o pisică, chiar dacă-i bătrân. E acolo sus, vă asigur.

Chielli îi anunţă că elicopterul era pregătit şi se plânse că pe el îl îndepărtaseră, ca de obicei, la partea cea mai distractivă a misiunii.

Elicea se învârti, elicopterul începu să se înalţe, iar copacii părură că se lipesc de pământ. Contreras, prins de cablul care-l susţinea de subsuori, simţi că picioarele i se desprind de esplanada cu gazon.

Aşa cum îi indicaseră pilotului, elicopterul îl ridică pe Contreras la câţiva metri deasupra turnului. La semnalul său, îl apropiară de turn, până când picioarele lui atinseră din nou o suprafaţă solidă. Contreras desprinse cablul şi făcu semn elicopterului să se îndepărteze.

Vânătorul era într-adevăr acolo. Deşi stătea ghemuit, cu capul şi spatele acoperite cu piele de yacare, se ghicea cu uşurinţă că nu era mai înalt decât un copil de zece ani. Lângă el se aflau o sarbacană scurtă, două străchini de lut, pânze de păianjen încâlcite, un bulgăre de răşină şi resturi de păsări şi şopârle. Împrejurul lui, un cerc de pietre pestriţe şi insecte care-şi schimbă culoarea transformau acel loc de odihnă într-un turn de veghe micuţ. Acolo stătea, cu picioarele încrucişate sub el şi cu privirea absentă, vânătorul solitar. Părea străin de acei copaci inutili pentru el şi de acei oameni în stare să înfrunte noaptea fără ocrotirea vreunui talisman.

Contreras se apropie cu băgare de seamă şi dădu roată acelui trup înainte de a se opri în faţa lui. Atunci se lăsă pe vine. Sub fălcile de yacare, care acopereau capul vânătorului, zări un chip fără vârstă, cu pomeţii împodobiţi cu trei rânduri de desene roşii. Avea ochii deschişi, dar o pâclă fără strălucire îi acoperise pupilele.

Detectivul întinse o mână şi-i atinse umărul. Fu de-ajuns pentru ca omuleţul să se prăbuşească. Contreras îi puse o mână pe frunte. Vânătorul dogorea de febră.



Download



Copyright Disclaimer:
This site does not store any files on its server. We only index and link to content provided by other sites. Please contact the content providers to delete copyright contents if any and email us, we'll remove relevant links or contents immediately.